Suntem martorii unor timpuri istorice. Planeta trece prin schimbări fundamentale, dar orice schimbare, şi cu atât mai mult una de conştiinţă, presupune o criză majoră. Această carte este transcrierea unei discuţii despre supravieţuirea planetei şi a noastră ca specie, între unele dintre cele mai strălucite minţi ale secolului XX: Stanislav Grof, Erwin Laszlo şi Peter Russel.
Stanislav Grof este unul dintre întemeietorii psihologiei transpersonale, un adevărat pionier în domeniul explorării moderne a tărâmurilor vaste şi aparent nelimitate ale conştiinţei, iar descrierile pe care le face acestui peisaj extraordinar sunt neegalate. Este cunoscut pentru a fi redesenat cartografia psihicului omenesc, incluzând în acesta domeniile perinatale şi spirituale. Numeroasele sale cărţi (dintre care Psihologia Viitorului, Călătoria ultimă şi Când imposibilul devine posibil au apărut deja) sunt deja legendare.
Peter Russell este un fizician teoretician strălucit care pune în discuţie întregul mod de a concepe universul. În cărţi precum De la Ştiinţă la Dumnezeu (apărută la EFP), Peter se axează iar şi iar pe ceea ce pare a fi problema crucială pentru mileniul următor: în ce mod vor afecta schimbările conştiinţei schimbările din lume în general?
Ervin Laszlo poate fi numit un geniu al sistemelor de gândire. În cărţi mult prea numeroase pentru a putea fi enumerate a afirmat un fapt foarte adevărat, dar deconcertant: trăim într-un univers în care suntem legaţi fără speranţă unul de celălalt, conectaţi în mod miraculos la toate elementele realităţii. Opera sa, care se întinde pe patru decenii, a fost o chemare clară şi consecventă la recunoaşterea sistemului de interconexiuni care există în natură şi în societate. Ridicându-se la o perspectivă globală, a ajutat nenumăraţi indivizi să scape de limitele şi dezamăgirea care bântuie lumea modernă de cel puţin trei secole încoace.
În concluzie, această carte este o radiografie de o luciditate cutremurătoare a timpurilor noastre, care pune în discuţie întreaga paradigmă a cunoaşterii, a cărei concluzie ar putea fi aceea că, dacă nu vom schimba într-un mod fundamental felul nostru de a privi Universul, nu există nicio garanţie pentru supravieţuirea noastră ca specie.
