"Societatea constiintei are curajul sa avanseze un model sau ideal etic dezirabil al viitorului, spre care ar trebui sa se îndrepte si la care sa ajunga umanitatea. Acest viitor este însa unul posibil, nicidecum unul necesar. Caci miza (explicita si implicita) a lucrarii se anunta în acest fel: a fi sau a nu fi în stare – la nivelul indivizilor, colectivitatilor si societatii umane în ansamblu – sa iesim din starea de semicivilizatie (a se subîntelege si semibarbarie) în care ne mai zbatem astazi si sa cream premisele unei adevarate civilizatii socio-umane, în perspectiva a unei societati a constiintei, condusa de spiritualitatea consubstantiala si atotcuprinzatoare din fiinta umana."
Draganescu in Societatea Constiintei vorbeste de iesirea din criza stiintei printr-o stiinta mai cuprinzatoaare enuntand cativa autori care au contribuit la evidentierea acestei idei. Credem ca pentru prima oara incompletitudinea stiintei structurale si definirea unei stiinte mai largi care sa cuprinda si neformalul o intalnim in Science of Being and art of Living cu diferenta ca Maharishi autorul cartii defineste si o tehnologie a constiintei in acelasi timp practica, simpla si bine fundamentata pe stiinta formala. Ar trebui sa ne gandim daca toate ideile de care vorbeste Draganescu nu au aparut tocmai pe fondul activitatii unor grupuri largi de dinamica constiintei care utilizau tehnologia Maharishi.
Dar meritul lui Draganescu este mare tocmai pentru ca a sesizat aceste lucruri din interiorul stiintei academice. El incearca sa creeze un sistem cadru de abordare a acestor probleme cadru pe care din pacate religia datorita intolerantei unora din exponenti nu il poate garanta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu